26.09 20130

ZEN

De: ioanab Categorii: ganduri

M-am nascut iarna,dar asta nu inseamna ca iubesc frigul si tot ce tine de iarna, iubesc vara, soarele si apa. Asta insa nu m-a facut niciodata sa iubesc marea, poate din cauza ca e atat de cameleonica, azi e lina si limpede , maine e agitata si involburata.

A venit insa timpul cand marea mi-a adus starea de liniste si asta e tot ceea ce conteaza in viata. Primele 6 luni din anul asta au fost un complet haos , probleme sentimentale, medicale si multe altele . Toate astea m-au umplut de energie negativa care evident a rabufnit din mine la un moment dat. Schimbarea peisajului a modificat multe in viata mea .

Nimic nu se compara cu sentimentul pe care-l ai cand iti asterni trupul pe nisipul infierbantat si te lasi scanat de fiecare raza de soare . Stand singur acolo, doar tu si duetul marii si al pescarusilor , ajungi sa contempli la tot ce s-a intamplat, sa realizezi unde ai gresit si sa-ti gravezi bine in minte lucrurile noi invatate. Stand in natura realizezi cat de multe iti ofera ea, linistea de care ai nevoie ca sa gandesti limpede si un templu plin de energie pozitiva in care sa meditezi. E atat de darnica cu noi natura, dar noi absorbiti de actiunile cotidiene devenim prea superficiali ca sa vedem asta.

Corpul meu era intr-o stare de beatitudine cand simtea ca imi scot incaltamintea si incep sa merg pe nisipul inca incalzit dupa o zi torida. Il astepta o plimbare lunga de-a lungul falezei  maturata de valurile marii , sfarsindu-se cu un popas in portul stancos . Muzica calma cdin casti  imi inundau urechile , iar vantul imi adia alene prin par…..toate elementele astea mi-au dat o stare de zen, de fericire, de implinire. Am invatat sa ma bucur ca vad rasaritul si nu mai complic tot ce e simplu.WP_20130925_016

Am aproape 26 de ani si nu am nimic din ce mi-am dorit de la viata: o familie ; dar invat sa am rabdarea, chiar daca stiu ca timpul nu iarta. Daca viata e creata din suisuri si coborasuri , ei bine eu ma sint undeva pe o platforma intre un suis si un coboras si mai simt ca incet incet platforma asta o sa urce.

Nu exista inca in viata mea o mica “comoara” , o galusca care sa-mi faca ziua mai buna doar cu un zambet stramb care dezvaluie doi dintisori abia crescuti in fata , dar am rabdare…..